Masteratul devine obligatoriu pentru angajare

Masteratul ar putea deveni obligatoriu pentru studentii care aspira la mai mult decât o functie de executant, considera rectorul Academiei de Stiinte Economice Bucuresti, prof. Ion Rosca.“Piata fortei de munca din România nu va accepta sa angajeze absolventii de facultati în regim Bologna, care prevede, printre altele, cursuri de trei ani pentru facultati, asta si din cauza ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pâna acum. În doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare înainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati, desi acum 7-8 ani putini se gåndeau la studii postuniversitare”, a afirmat rectorul ASE, prof. Ion Rosca. Acesta a precizat ca pretentiile angajatorilor se îndreapta spre educatia continua a angajatilor lor si ca exista companii în România si în lume, în special în domeniul bancar, care cer deja studii de doctorat.
Conform unor date ale Institutului National de Statistica, mai mult de jumatate dintre managerii români nu au diplome de masterat. Ponderea acestora are însa toate sansele sa creasca în conditiile în care, conform unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri postuniversitare. Daca, pâna acum câtiva ani, numai studentii de top urmau cursuri postuniversitare, odata cu adoptarea Conventiei de la Bologna, programele de masterat au devenit mult mai comune.
Unul dintre motive este acela ca, prin aderarea universitatilor românesti la Conventia de la Bologna, diplomele de masterat sunt recunoscute international, ceea ce nu se întâmpla înainte. Totodata, dezvoltarea sectorului economic a dus la cresterea numarului de candidati pentru studii de master în domeniul business si pentru programele MBA, care, la ora actuala, sunt unele dintre cele mai cautate programe de studii postuniversitare. In general, mai mult de jumatate dintre studentii scolilor de management, care au programe MBA, primesc finantare de la companiile unde sunt angajati, in conditiile in care costurile se ridica la 15.000 de euro. Anul acesta îsi termina studiile prima promotie Bologna si ultima generatie care a facut patru ani de studii universitare.
Popularizarea programelor de masterat nu va duce, în opinia rectorului ASE, la scaderea calitatii învatamântului superior, decât în conditiile în care facultatile vor administra corect oferta de master. Riscurile unei oferte prea generoase de locuri pentru studiile de masterat si implicit ale unei scaderi a calitatii învatamântului superior din România exista însa. Potrivit unor studii efectuate de Fundatia Soros, studentii români sunt insuficient pregatiti pentru a urma cursuri superioare, iar tot mai multi dintre ei aleg sa-si plateasca studiile pentru a obtine, în final, o diploma. Procesul Bologna a început în 1999, cu scopul de a realiza, pâna în anul 2010, un Spatiu European al Învatamântului Superior.
Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si comparat, însotite de traduceri în engleza ale acesora, oferite gratuit de universitati, precum si promovarea educatiei pe tot parcursul vietii si a colaborarii între universitatile europene. Reforma cel mai frecvent asociata cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe doua cicluri de studii.
Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenta, cu durata de trei ani, fata de patru, cum era înainte, iar celalalt - masteratul, adica studiile de specializare, cu durata de un an.

Sursa: http://www.gardianul.ro/2008/05/05/societate-c12/masteratul_devine_obligatoriu_pentru_angajare-s113428.html
Andreea Petrescu